a trecut ceva timp.. poate prea mult pana am ajuns sa ma simt cumva. da, ma. si ma simt. nu conteaza. poate nici n'ai sa vezi asta vreodata. o scriu pentru mine. fix ce uram. fix ce primeam. asta ts'am facut. stiu ca intr'o mica masura. dar am facut'o. am fost egoista. am uitat ca mi'era bine cand vorbeam si uitam de toate cacaturile prin care treceam. cum iti insiram tot ce faceam la scoala, ce s'a intamplat in drum spre casa, cat de tare ninge, cat de repede merge masina aia, ce freza nebuna are tipa care tocmai trecea pe langa mine. iti povesteam chiar si de el. putsin, dar povesteam. cat de mult sufeream si cat de mult il urasc. te asaltam cu muzica si cu `aww`'uri, iblush'uri, puppy eyes si altele. si erai acolo. prieteni, geeen. imi dadeai increderea aia nebuna de care uitasem. uitase ea de mine, de fapt. uitam de tot rahatu' in care eram, omorand tastatura telefonului cand trimiteam mesaje stupide cu ce am visat, cu ce mi'am amintit, gen ce faceam cand aveam cinci ani, ce muzica ascultam prin clasa a treia, cat de tare era prietena mea cea mai buna si cat regret ca nu i'am decupat sfarcurile ca sa le pastrez.
si cand am vazut ca mi'e mai bine.. aparent.. am uitat. n'am mai dat niciun semn. am fost egoista. nicio explicatsie. si'oricat de mult uram asta, am fost scarba. si'acum imi pare rau. si'atunci imi parea, dar eram in alta perioada de fericire trecatoare si m'am amagit. imi pare rau.. ca prieteni, geen.
trebuiasa'tsexplic,ppentrucami'amdatseamadecesimtseai.cevamaimultdecatminesidecatsimtprietenii.imi pare rau..
